SA TAC – NU POT

Ceva timp in urma, am insistat pe linga cineva sa-si faca un blog, fiind convinsa ca are ce sa zica/scrie. Dar peste putin timp am nimerit si eu in aceleasi mreje. Altcineva, s-a pus pe capul meu, pina m-a convins sa fac un blog.

Ei, bine, zic; o sa ma distrez/amuz un pic si pe urma il inchid. Il vedeam cu posturi pe teme usor de digerat; despre flori, animale, amuzamente, ceva poezie si poate muzica – fara implicatii sociale si cu atit mai putin politice. -Distractie cu alte cuvinte.

Insa, nustiu cum se face, ca imi vin in cap tot felul de teme, la care nu ma gindisem anterior. Nu am pretentia, ca as posta pe teme tare „hitre”, dar oricum ma trezesc implicata(emotional) in diferite chestii, despre care mai putin as fi vrut sa scriu. Nu vrei – nu scrie! – vor exclama unii si pe buna dreptate.

M-am gindit si eu sa tac – dar, asta, e – sa tac nu pot. Iata, de exemplu, tragicul eveniment de la Moscova, care a facut audienta si raiting la tv, presa si pe bloguri, cum este comentat de unii: „asa le trebue , rusilor, ca prea se baga peste tot”.

Cum n-as suci-o, cum n-as intoarce-o, nu pot sa inteleg; ce treaba au sau aveau acei oameni, care au murit si printre care, nu-i exclus, erau si moldoveni, cu faptul, ca guvernul rus a dus si duce o politica incorecta fata de Moldova, motiv pentru care, majoritatea rusilor, care traiesc aici, sunt ostili fata de noi – bastinasii sau cel putin ii doare-n cot de problemele acestui popor ca natie. Ce vina au acei oameni si altii, care au murit in diferite colturi ale lumii ca urmare a actelor teroriste?!! Teroarea este teroare – orice culoare politica n-ar imbraca.
Dar noi, oare, nu ar trebui sa raminem oameni – orice nu s-ar intimpla?!!

scrisoare pentru mama

Cand tu, erai
eu iti spuneam – dumneata
si erai cea mai aproape de mine.
Cand tu, erai
cerul intotdeauna avea o bucata de senin, pentru supararile mele
si dimineata era o dulce venire
din povestea somnului.
Cand, tu, erai
eu nu credeam, ca poti sa nu mai fii,
ca zarile te vor lua intr-o buna zi,
care nu va fi deloc buna.
Cand, tu, erai
eu eram mica, chiar si cand eram mare
iar, cand, tu nu a-i mai fost
eu am crescut brusc, intr-o singura zi
si nu am mai putut sa fiu mica,
dar nici puternica precum eram.
Ma dor aceste cuvinte – la trecut –
cand tu, erai…
Ce greu se lasa peste mine dorul
si se strecoara timpul intre noi
mai nemilos ca departarea,
mai adanc decat uitarea.
Ma cufund
tot mai mult
in trecut…
De promisiuni ce iti faceam
eu mai uitam,
cand tu, erai
se intimpla sa ma astepti –
eu nu veneam.
Acuma, tare-as vrea sa vin
dar, tu, nu mai esti…

DE CE NU M-AS PUTEA LIPSI (leapsa)

Prima data, cind am dat de o leapsa mi-a parut un joc copilaresc. Dar, citind citeva din ele, mi-am dat seama, ca e o ocazie, sau mai degraba un motiv sa-ti pui niste intrebari, care in mod normal, nu ne vin in cap, si cu atit mai putin raspundem la ele.
Aciasta leapsa mi-a fost transmisa de o fire emotiva cu multi fluturi pe strada sa.

De ce nu m-as putea lipsi;

1.De adevar – oricind si oriunde – trebue sa stiu, indiferent daca-i de bine sau de rau.
2. De cei ce traesc in sufletul meu.
3. De demnitate.
4. De primavara.
5. De speranta – odata am uitat-o si era sa ma uit pe mine.
6. Nu m-as putea lipsi de lumina din suflet, ca ma inunda intunericul(a nu se intelege religia, ea are locul ei).
7. Nu m-as putea lipsi de societate cu doze mici de singuratate (sau invers).
8. De flori.
9. De umor.
10. De cintec.
11. De amintiri…
12. Pisicile mele s-ar supara, daca nu le-as pune in lista,
iar la 13 nu vreau sa ajung.

Da si o transmit si eu mai departe unor persoane dragute, fancymiss, Senin,
Lupul sur , Bloody Mary si oricine vrea sa-si dea niste raspunsuri.

„E BINE SA STIM!” – M-A CUCERIT!

Dezgustata, ca si multi altii, de televiziunea nationala, nu prea m-a entuziasmat zvonurile despre noua televiziune JurnalTV. Nici, macar, curiozitatea nu si-a spus cuvintul (trebue sa ajungi asa dezamagit de o televiziune sa nu mai vrei sa vezi alta!)
Adica, ce vreau sa zic; practic am ignorat JurnalTV, pina cind…

La un sfirsit de zi, ajunsa in fata televizorului si primblind programele de la un capat la altul, in speranta de a imprastia plictisul ce improsca din ecran, am dat de jurnalTV si…a reusit! A reusit sa ma impresioneze, incet-incet anulind acel vot de neincredere acordat anticipat. – E ceva, -mi-am zis…si am inceput sa urmaresc JurnalTV de cite ori am posibilitate.

M-am bucurat sa descoper, ca este o televiziune diferita, foarte diferita, chiar si cu toate „scaparile”, care se mai observa pe ici-colea si care-s inevitabile, zic eu, la inceput de drum. Important e sa nu persiste pe parcurs. Are o mobilitate si o dinamica proprie tinerei generatii. Diversitatea si actualitatea temelor puse in discutie in emisiuni si talkshow-uri vine sa confirme acest lucru.
Am ramas placut surprinsa de rubrica „Sa vorbim corect!” cu motto-ul „E bine sa stim!”, care m-a dus cu gindul la regretatul George Pruteanu si emisiunea sa „Doar o vorba sa-ti mai spun…”.

Departe de mine intentia de a le compara,cumva, dar am zis; m-a dus cu gindul…

O rubrica foarte, foarte binevenita la o televiziune in general si in Moldova in special, dat fiind, ca vorbirea schilodita de rusizme adinc ichistate in constiinta noastra de care nicidecum nu ne putem debarasa(uneori nici nu prea vrem(?)) se mai inadusa si cu folosirea incorecta a cuvintelor, atit ca sens, cit si ca pronuntie. Marea majoritate a populatiei este diagnosticata cu aceasta „boala”, de la caz la caz mai mult sau mai putin evoluata (nici eu nu sunt o exceptie, din pacate). Dar sa revenim. Pe linga faptul ca este utila, chiar necesara, as zice, aceasta rubrica este „servita” foarte bine – cu explicatiile de rigoare si cu o voce foarte placuta, ce nu este putin important. O alta surpriza placuta este rubrica „Apropo de…” cu multe informatii trebuinciose la casa omului.
Concluzie; am ramas interesata, surprinsa si intrigata – ce-o fi mai departe. Sper sa nu ma dezamagesc, ca ar fi trist…

„Я ТЕБЯ НИКОГДА НЕ ЗАБУДУ”

Ca si marea majoritate nu sunt originala in predilectiile mele fata de muzica -imi place muzica usoara, dar … se poate intimpla sa-mi pice cu tronc la inima si o piesa rock, dar si o arie dintr-o opera, fragment de opereta, simfonie s. a. Romanta, tangou, vals – depinde de piesa si nu in ultimul rind de interpret.

Cind am ascultat prima data aciasta piesa – ” Я тебя никогда не забуду”- fragment din spectacolul lui Zaharov ” Юнона и Авось” – a fost, ca si deschiderea unei pagini din sufletul meu… Ramasem ceva minute dupa – muta, savurind revelatia si venindu-mi in fire…
Am cautat-o dupa aceia prin mijloacele accesibile la moment cu disperare si dezamagita ca nu am putut s-o gasesc. Se intimpla cu ceva timp in urma – nu era vremea dominarii internetului, cind cu 2-3 click-uri poti gasi orice-ti pofteste inima…

M-am bucurat de fiecare data, cind aveam ocazia s-o ascult, ma impresioneaza enorm si acum…

Aciasta piesa a facut repertoriul mai multor interpreti, mai mult sau mai putin talentati, dar in interpretarea irepetabilului Nicolai Caracentov si Shanina are o rezonanta, care te patrunde si te lasa marcat si implicat…”

Despre drepturile omului si drepturile …femeei

Nu sunt pro feminista , desi sunt constienta ca aceasta miscare are un rol important in societate, necatind la excese si extremism cu care a fost si este complementata . Nu socot, ca e corect, ca femeia sa aiba nevoie de drepturi aparte ; femeia are nevoie de drepturile omului , drepturi elementare conditiei umane. Dar, dat fiind, ca femeia era si mai este considerata – nu om, ci femeie – era privata de aceste drepturi in trecut, iar acum ca le are (parca )- ii sunt incalcate. In primul rind, femeia trebuie categorisita ca specie -Om si apoi, specificata ca gen – femeie. Si atunci, nu ar avea nevoie de drepturile femeilor, asa cum barbatii nu au nevoie de drepturile barbatilor – ei avind drepturile omului…

O deviere de sensuri si o incurcatura in mintile mai mult sau mai putin luminate a creat expresia „drepturi egale cu barbatii” , or dreptul  nu poate fi variabil- egal sau inegal – el ori este, ori nu-i . – Simplu !  In schimb, expresia a permis reprezentantilor sexului tare sa denaturalizeze conceptul in sine , reducind totul  la capacitatile fizice: „vreti drepturi egale cu barbatii – haideti la lupta ,la descarcat vagoane s.a. ” – parca noi i-am chema sa nasca,  sa alapteze copii s.a.  Acestea, sunt niste particularitati de gen , care nu trebui sa influenteze drepturile femeilor in general ; de a lua decizii cu privire la viata lor , dreptul la vot (care in tara posibilitatilor si libertatii -SUA – femeile l-au primit abia in 1920 ), dreptul de a ocupa o pozitie  social sau politica , dreptul la opinie, dreptul de a primi  acelas salariu pentru aceleasi servicii prestate, ca si barbatii s.a.

Inca, in antichitate, femeia era privita ca o faptura inferioara, acest statut fiindu-i rezervat, chiar de insasi natura . -„Asa cum din cei cu deficiente trupesti se pot naste  atit persoane cu deficiente trupesti cit si persoane  sanatoase , din femeie se poate naste atit femeie cit si masculi . Femela este ca un mascul cu deficiente trupesti… ” Asta era parerea lui Aristotel despre femei…. Pe de alta parte, religia monoteista a fost un alt instrument in ideia superioritatii barbatului fata de femeie  .

Si daca, in ziua de azi nu mai este ca in antichitate sau in evul mediu, in special in orasele mari, in tari dezvoltate, atunci, in tari precum Moldova, mai ales prin sate domneste evul mediu din plin. – Aceeasi mentalitate de proprietar al barbatului fata de femeie,care e privita ca un obiect menit pentru comoditatea cotidiana si inplinirea placerilor sale. Si nu conteaza, ca-i o femeie simpla, sau una cu facultate, ca-i urita sau frumoasa , buna sau rea . Si nu conteaza ca a umblat trei ani dupa ea s-o cucereasca , sau intr-o seara dupa klub s-a pomenit cu ea in pat .Rezultatul e acelasi; el – barbatul se simte cu drepturi depline asupra ei. Aici ,deobicei, se termina toate drepturile femeiei in Republica Moldova (situatie similara si in alte tari din lumea a treia ). Sigur, ca este si un procent cam de 20 la suta cind femeia are parte de drepturile omului atit in cadrul familiei, cit si in societate .

Mai exista si acea categorie de femei, care flutura lozinci pro feministe,  pentru a-si acoperi /indreptati dezmatul , prostia s.a. Acestea din urma, subminind esenta lucrurilor in lupta de secole a femeilor pentru drepturile lor. Dar aceasta e o problema  a societatii, nu o consecinta a faptului ca femeile ar avea drepturi depline .

In   Europa  situatia, evident , e alta . Poate de atita femeile, care traesc acolo, nu pot intelege de ce femeile din Moldova  au nevoie de drepturi . Cind spun drepturile femeilor nu am in vedere dreptul de a cara „saci de ciment pe umeri” – se poate intimpla ca anume cele care cara saci cu ciment, nici nu prea isi dau seama de drepturile lor si cu atit mai putin striga despre asta . http://soacramica.ladyclub.md/?p=6310 E usor a sta  la locul tau ,fara sa faci zarva atunci, cind ai un barbatat, care iti respecta drepturile elementare conditiei umane, care vrea sa te stie ca femeie in acest context .

Dar, traind in Moldova, chiar daca personal nu te confrunti cu incalcarea drepturilor tale, atit in familie cit si in societate  http://senin.ladyclub.md/2010/03/08/femeie-fii-barbat/ , iti dai seama cit noroc ai …

NU-MI PROMITE…

Nu-mi promite nimic

in asta seara

nici miine,

nici saptamina aciasta –

nu spune nimic…

Lasa noaptea sa se scurga-n fereastra

lasa clipa sa-si traiasca

micul paradis  –

fara false obligatii.

Nu vreau explicatii !

Nu te-ntreb si nu ma-ntreba!

Lasa timpul sa-si spuna cuvintul

lasa gindul sa-si potriveasca framintul.

Cind ora din cias, nerabdatoare, te-asteapta –

tu, pleaca! –

fara cuvinte frumoase.

Pleaca departe de mine,

in alt univers

sa cinti degajat si multumit de sine

al iubirii vers…

Si vino atunci, cind,

si doar, daca

intrebarea nepusa

va vrea sa te-ntoarca

intrebarea ce nu mai vrea un  raspuns,

ci dorul ce sta-n neraspunsuri ascuns…

PRIMAVARA A PASIT IN CALENDAR

Azi e o zi frumoasa! Si nu conteaza ca  ploua,

ninge sau poate ingheata.

Azi primavara a pasit in calendar.

Si chiar, daca nu sunt flori in gradini inflorite –

infloresc eu pentru ea.

Ii voi darui un manunchi de martisori,

un zimbet si-o bucurie.

O simt in aer, o simt cum vine-

suflul ei imi trece prin vine.

Si simt ca traesc si orice e posibil,

simt ca ma desprind din orbita ficsata,

ca-mi cresc aripi in spate…

Si-aproape nu mai vorbesc –

spun cuvinte rimate-

aproape ca sunt fericita…